Ar trebui să vină baconul cu un avertisment privind cancerul?

Dacă avertismentele de pe pachetele de țigări ți se par normale, unii cercetători din Regatul Unit spun că și baconul sau șunca ar merita etichete similare de sănătate.

Un grup de oameni de știință britanici a cerut recent ca produsele precum baconul și șunca să vină cu avertismente, pe motiv că aceste mezeluri - adesea conservate cu substanțe numite nitriți - implică un risc de cancer pe care guvernele succesive din UK nu l-au tratat suficient de serios.

Ei îndeamnă autoritățile să reacționeze la dovezile tot mai multe că aceste alimente pot crește riscul de cancer, în special cancer colorectal (de intestin). Acest tip de cancer este în creștere, mai ales în rândul tinerilor, din motive care rămân neclare, chiar dacă cercetările asupra posibilelor cauze se înmulțesc.

Aproape un deceniu a trecut de când Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer (IARC) din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat carnea procesată drept carcinogen de grup 1 - adică există dovezi solide că poate provoca cancer. Asta o pune în aceeași categorie cu tutunul și azbestul.

De atunci, guvernul britanic a fost supus unei presiuni tot mai mari să reglementeze sau să interzică conservanții cancerigeni folosiți în multe produse din carne procesată, precum baconul și șunca.

Acești conservanți, cunoscuți ca nitriți, se adaugă pentru ca carnea să arate proaspătă și roz, pentru a intensifica gustul și pentru a preveni alterarea. Însă ei sunt acum implicați în zeci de mii de cazuri de cancer în fiecare an în UK.

Problema apare din felul în care se comportă nitriții după ce sunt consumați. În organism, ei se pot transforma în compuși numiți nitrozamine, carcinogeni puternici care afectează ADN-ul - materialul genetic care controlează modul în care celulele cresc și se divid.

Aceste nitrozamine se pot atașa de ADN în ficat, formând aducte de ADN: mici legături chimice care „se lipesc” de materialul genetic și îi deformează structura. În timp, această deteriorare poate produce erori genetice care se acumulează și permit celulelor să se dividă necontrolat, ducând la tumori, mai ales în colon.

Nitrozaminele pot declanșa și stres celular prin formarea unor molecule dăunătoare numite specii reactive de oxigen, care produc încă și mai multe leziuni ale ADN-ului. Combinația dintre stresul oxidativ și instabilitatea genetică poate favoriza apariția și răspândirea cancerului.

Consens științific

Experții estimează că nitriții din carnea procesată au provocat aproximativ 54.000 de cazuri de cancer colorectal în UK în ultimii zece ani. De la clasificarea IARC din 2015, consensul științific care susține această legătură a devenit și mai solid.

Studii recente confirmă în continuare o asociere clară între consumul de carne procesată și un risc crescut de cancer colorectal. Alte cercetări au extins îngrijorările și către cancerul de sân, arătând că femeile care consumă carne procesată săptămânal au un risc semnificativ mai mare decât cele care nu consumă.

Cel mai mare risc pare să vină de la carnea tratată cu nitriți. Ca răspuns, UE a înăsprit regulile prin scăderea nivelurilor permise de nitriți în produsele din carne procesată. UE își propune să fie un reper în siguranța alimentară și prevenția cancerului, încurajând utilizarea unor alternative mai sigure.

Grupurile din industria alimentară care se opun interzicerii nitriților susțin că eliminarea lor ar putea face alimentele mai puțin sigure, crescând riscul de contaminare bacteriană.

Mulți oameni de știință și specialiști în siguranță alimentară contestă această idee. Cu refrigerarea modernă și standarde bune de igienă, spun ei, este pe deplin posibil să produci mezeluri maturate sigure și cu termen lung de valabilitate fără nitriți.

Producători europeni vând deja pe scară largă produse fără nitriți, fără focare consemnate de toxiinfecții alimentare asociate acestor produse de zeci de ani. Asta pune sub semnul întrebării afirmația că nitriții ar fi indispensabili pentru siguranța alimentară.

În general, specialiștii în știința alimentelor consideră că inovația poate proteja sănătatea publică fără să sacrifice calitatea și gustul. Totuși, discuția depășește tehnologia alimentară: ridică întrebări mai largi despre cum echilibrează guvernele siguranța consumatorilor, interesele industriei și prioritățile de sănătate publică.

Un apel la acțiune preventivă

Susținătorii reformei spun că guvernul ar trebui să-și asume mai ferm responsabilitatea: să elimine treptat aditivii nocivi și să îmbunătățească etichetarea, astfel încât consumatorii să poată alege informat. Ei argumentează că UK a rămas în urmă față de UE la standarde de siguranță alimentară după Brexit, în condițiile în care controale mai stricte privind nitriții au fost deja introduse.

Din perspectiva sănătății publice, carcinogenii din alimentație, precum nitriții, reprezintă o cauză prevenibilă de cancer. Reducerea expunerii ar putea scădea semnificativ povara cancerului la nivel național și ar diminua presiunea asupra sistemelor de sănătate.

Alimentația joacă un rol important în riscul de cancer și în afecțiuni asociate, precum obezitatea. Reducerea consumului de carne procesată - inclusiv mezeluri de tip bacon și șuncă, întâlnite frecvent și în magazinele de la noi - și sprijinirea unor metode de producție mai sigure ar fi un pas major înainte, atât pentru sănătatea individuală, cât și pentru cea publică.

Mesajul cercetătorilor este clar: carnea procesată care conține nitriți implică un risc de cancer semnificativ și bine documentat. Pe măsură ce dovezile științifice și nivelul de conștientizare publică cresc, presiunea asupra decidenților de a interveni devine reală.

Interzicerea sau eliminarea treptată a acestor aditivi cancerigeni, introducerea avertismentelor privind cancerul pe ambalaje și sprijinirea producătorilor să treacă la alternative mai sigure ar putea salva mii de vieți.

Justin Stebbing, Professor of Biomedical Sciences, Anglia Ruskin University

Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons. Citiți articolul original.