Consumul a doar câtorva pahare de alcool poate începe să „spargă” modul în care funcționează creierul, făcând procesarea informației mai localizată și slăbind comunicarea la nivelul întregului creier, arată un studiu recent.
Deși există numeroase cercetări despre felul în care alcoolul influențează creierul, mult mai puține au analizat efectele la scara întregii rețele funcționale. Creierul este un organ fin echilibrat și extrem de complex, iar orice schimbare în „dialogul” dintre regiuni poate modifica emoțiile și comportamentul.
Autorii studiului - coordonați de o echipă de la Universitatea din Minnesota - consideră că aceste rezultate ar putea explica, măcar parțial, de ce două persoane pot resimți grade diferite de beție, chiar dacă au același nivel de alcool în aerul expirat.
Alcoolul și rețeaua creierului: eficiență locală, coeficient de aglomerare și eficiență globală
În articolul publicat, cercetătorii notează că, la nivel de rețea, alcoolul a produs o creștere semnificativă a eficienței locale și a coeficientului de aglomerare, un tipar compatibil cu o topologie mai puțin aleatorie și mai apropiată de o „grilă”.
În același timp, s-a observat o scădere corespunzătoare a eficienței globale - adică a capacității creierului de a integra rapid informația între zone îndepărtate.
Important, aceste modificări (creșterile de eficiență locală și aglomerare, plus scăderea de eficiență globală) au prezis semnificativ un nivel mai ridicat de intoxicație subiectivă (cât de „beat” se simțea fiecare persoană).
Cum a fost realizat studiul (participanți, doză, RMN)
Echipa a lucrat cu 107 participanți sănătoși, cu vârste între 21 și 45 de ani. În două sesiuni separate, fiecare a primit fie:
- o băutură concepută să ridice alcoolemia până la limita legală pentru condus din SUA, 0,08 g/dL (echivalent cu aproximativ 0,8 g/L, adică 0,8‰),
fie - o băutură placebo.
La aproximativ 30 de minute după consum, participanții au intrat într-un scanner RMN, unde le-a fost cartografiată activitatea cerebrală. Folosind mai multe abordări matematice, cercetătorii au estimat „liniile de comunicare” dintre 106 regiuni diferite ale creierului.
Ce s-a schimbat în creier după alcool: procesare mai izolată, integrare mai slabă
Per ansamblu, zonele cerebrale au devenit mai „închise” în ele însele și mai puțin conectate cu restul creierului, deși efectul nu a fost identic în toate regiunile. O analogie utilă ar fi traficul care începe să se învârtă mai ales în jurul unui cartier, în loc să circule fluent prin tot orașul.
Deși voluntarii ajunseseră, în linii mari, la un nivel comparabil de beție, unii s-au simțit mai intoxicați decât alții. Cercetătorii au arătat că această senzație era legată de cât de deconectate deveniseră regiunile din creierul lor.
Mai mult, aceste schimbări de rețea - „ruperea” comunicării dintre zone - pot contribui la înțelegerea motivului pentru care consumul excesiv de alcool poate duce la vedere încețoșată, dificultăți de a merge drept și alte efecte bine-cunoscute.
Un exemplu concret: lobul occipital și informația vizuală
Printre regiunile puternic afectate de scăderea conectivității globale s-a numărat lobul occipital, zona unde creierul prelucrează informația vizuală venită de la ochi. Modificările observate sugerează că datele vizuale ar putea deveni mai greu „disponibile” pentru restul creierului, ceea ce ar putea contribui la problemele de percepție și coordonare.
Autorii mai subliniază că rezultatele - conform cărora transferul de informație devine mai izolat și mai puțin integrat - sunt în acord cu influențele cunoscute ale alcoolului asupra recompensei/aversiunii, controlului inhibitor și valenței stimulilor (cât de „pozitiv” sau „negativ” este interpretat un stimul).
Ce nu a testat direct studiul și de ce contează
Totuși, echipa nu a testat aceste mecanisme în mod direct; concluziile sunt deduse pe baza modelelor computaționale aplicate scanărilor cerebrale.
De asemenea, rezultatele se referă la creierul în repaus, adică neimplicat într-o sarcină anume, iar ar fi util de văzut cum se manifestă aceste efecte în activități concrete (de exemplu, atenție, coordonare, luarea deciziilor) și cum evoluează pe intervale mai lungi.
De ce se simt oamenii diferit la același nivel de alcool
Faptul că aceleași valori ale alcoolului pot fi trăite diferit are implicații practice: „mă simt bine” nu înseamnă automat că rețeaua creierului funcționează optim. Diferențele individuale pot fi influențate de numeroși factori (de pildă, istoricul consumului, toleranța, ritmul de metabolizare, somnul, alimentația sau așteptările), iar acest studiu sugerează că și modul în care se reorganizează conectivitatea dintre regiuni joacă un rol măsurabil.
În același timp, pentru siguranță - mai ales în contexte precum condusul - este relevant că slăbirea comunicării „la scară mare” poate afecta rapid integrarea informației între sisteme (vizual, motor, control inhibitor), chiar dacă persoana nu percepe imediat cât de mult i s-a modificat funcționarea.
Cum ar putea arăta creierul la persoanele cu probleme acute sau cronice legate de alcool
Pe baza studiilor anterioare, cercetătorii sugerează că persoanele cu probleme acute sau cronice legate de alcool ar putea prezenta, când se îmbată, schimbări diferite în „harta” rețelelor cerebrale: o organizare mai puțin fixă de tip grilă, mai puțină aglomerare locală și o rețea, în general, mai aleatorie și mai dezorganizată.
Ce urmează: grupuri mai diverse și efecte evaluate mai direct
Autorii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să includă grupuri mai largi de participanți și să urmărească mai direct efectele perturbării rețelelor cerebrale la persoane care sunt mai puțin sănătoase fizic și psihic decât participanții din acest studiu.
Ei mai arată că, în contextul schimbărilor rapide ale structurii demografice și al creșterii consumului de alcool la adulții vârstnici, sunt necesare studii despre corelații neuronale funcționale ale consumului acut de alcool de-a lungul întregului parcurs al vieții, la populații cu tipare de consum mai intens și cu o gamă mai largă de simptomatologie afectivă negativă.
Cercetarea a fost publicată în revista „Dependența de droguri și alcool”.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu