De ce menta îți dă senzația de răcorire în gură? Un om de știință explică efectul ciudat.

Te-ai spălat pe dinţi, ai senzaţia aceea de prospeţime de mentă şi eşti gata să te bagi în pat. Iei o înghiţitură de apă, dar ţi se pare neaşteptat de rece, iar la următoarea respiraţie aerul pare mai răcoros şi mai „tăios”.

Ce anume a făcut pasta de dinţi în cavitatea bucală? Şi ar putea fi acesta un mic truc care să te ajute să te simţi mai răcorit atunci când chiar ai nevoie?

Cum „păcăleşte” creierul mentolul (receptorii TRPM8)

Compusul care stă la baza senzaţiei de frig este mentolul, o substanţă naturală provenită din plantele de mentă, folosită frecvent în pasta de dinţi.

Mentolul stimulează receptorii TRPM8 de pe terminaţiile nervoase din gură - exact aceiaşi receptori care se ocupă, în mod normal, de detectarea frigului. Cu alte cuvinte, mentolul îţi „păcăleşte” creierul să creadă că este frig, într-un mod asemănător cu felul în care ardeiul iute poate induce senzaţia de căldură.

Mecanismul are o explicaţie clară: mentolul se leagă de receptorii TRPM8 şi le modifică forma, ceea ce permite pătrunderea calciului în celule şi declanşează un semnal către creier. Semnalul este interpretat ca senzaţie de rece.

După ce te speli pe dinţi, dacă bei apă sau inspiri aer, mentolul se răspândeşte mai mult în cavitatea bucală şi activează un număr mai mare de receptori, amplificând efectul.

În plus, receptorii sunt deja „deschişi” şi pregătiţi să detecteze frigul, aşa că orice lichid sau aer care este doar uşor răcoros ţi se va părea mult mai rece decât este în realitate.

De ce se găseşte mentolul în atât de multe produse?

Producătorii profită de acest efect pentru a adăuga o dimensiune în plus atât a gustului, cât şi a senzaţiei pe care o oferă un produs.

În pasta de dinţi şi guma de mestecat, mentolul este folosit pentru acea răcorire „revigorantă” asociată cu ideea de „curăţenie”. În pastilele pentru tuse, mentolul este introdus pentru a crea impresia de căi respiratorii mai „deschise”. Important: mentolul nu produce, în mod direct, decongestionare fizică - el creşte sensibilitatea şi induce o senzaţie de răcoare la nivelul căilor respiratorii, ceea ce te face să simţi că trece mai mult aer.

Aceiaşi receptori pot genera senzaţia de răcorire şi la nivelul pielii. De aceea, mentolul este întâlnit des în creme şi unguente aplicate local, destinate calmării durerii.

Senzaţia de răcire produsă de mentol poate acţiona şi ca „contrairitant”: mentolul activează receptorii durerii din piele, provocă o iritaţie uşoară, apoi îi desensibilizează, ceea ce poate diminua durerea de fond.

Studiile au arătat că mentolul aplicat local poate fi eficient împotriva durerii cauzate de febra musculară, a durerii neuropatice asociate tratamentelor oncologice şi a migrenei.

Mentolul ca supliment sportiv în efort şi caniculă

Efectul de răcorire al mentolului ar putea avea utilitate şi în exerciţiu fizic şi sport. Într-un studiu, eu şi colegii mei am observat că o clătire a gurii cu o soluţie cu mentol a redus cât de fierbinte se simţeau alergătorii şi i-a ajutat să alerge mai repede într-o probă contra cronometru de cinci kilometri, la 33°C.

Interesant este că acea clătire cu mentol a depăşit ca efect consumul unei băuturi foarte reci de tip „granita” (cu gheaţă zdrobită), care a scăzut temperatura corpului în mod fizic, dar nu i-a făcut pe alergători să se simtă mai răcoriţi şi nici nu le-a îmbunătăţit viteza.

Asta sugerează că, pentru performanţa la alergare, cum te simţi din punct de vedere termic poate conta mai mult decât cât de încălzit eşti în mod obiectiv - cel puţin în anumite condiţii.

Institutul Australian de Sport a încadrat mentolul în categoria suplimentelor sportive de grup B, adică acele suplimente pentru care există „dovezi ştiinţifice emergente şi/sau mixte, care merită luate în considerare în populaţii sau situaţii specifice”.

În prezent, direcţia de cercetare s-a mutat către introducerea mentolului în geluri energetice. Într-un studiu, eu şi colegii mei am testat geluri cu mai multe concentraţii de mentol pentru a identifica doza optimă care maximizează senzaţia de răcorire. O astfel de abordare ar putea face mentolul mai uşor de folosit în timpul efortului, fără paşi suplimentari.

Un plus de context practic: răcorire „percepută” vs. răcire reală

În zilele foarte calde, mentolul poate fi tentant ca „strategie” rapidă, dar merită ţinut minte că el influenţează mai ales percepţia temperaturii. Hidratarea, umbra, ventilarea, pauzele şi adaptarea efortului la condiţiile meteo rămân măsuri esenţiale.

De asemenea, oamenii diferă în sensibilitatea la mentol, iar concentraţiile mari pot fi neplăcute sau iritante pentru unele persoane. În orice utilizare aplicată (mai ales la piele sau în produse ingerabile), este importantă respectarea instrucţiunilor şi a ghidurilor de utilizare.

Controverse şi siguranţă în sport

Folosirea mentolului în sport este uneori controversată, deoarece poate face o persoană să se simtă mai răcoroasă în timpul efortului pe căldură şi să o încurajeze să depăşească limitele termice. Teoretic, acest lucru ar putea creşte riscul de supraîncălzire şi de boală indusă de căldură la efort - un spectru care poate porni de la crampe musculare şi epuizare termică şi poate ajunge până la insolaţie, o afecţiune care pune viaţa în pericol.

Totuşi, până acum, aceasta nu a apărut ca problemă în cercetările publicate. O declaraţie internaţională de consens a concluzionat că suplimentele cu mentol sunt sigure atunci când sunt preparate şi folosite conform ghidurilor şi că nu oferă un avantaj neloial şi nu încalcă spiritul sportului. Prin urmare, mentolul nu este, în prezent, o substanţă interzisă în sport.

Este probabil ca mentolul să apară şi mai frecvent în produse pe viitor. Data viitoare când simţi o răcorire neaşteptată de la un aliment, o băutură sau o cremă, aruncă o privire pe lista de ingrediente: s-ar putea ca mentolul să fie cel care îţi joacă această „festă” senzorială.

Christopher Stevens, conferenţiar asociat, Ştiinţa sportului şi a exerciţiului fizic, Universitatea Southern Cross

Acest articol este republicat din The Conversation sub licenţă Creative Commons.