Studiul despre cafea contrazice recomandările pentru o afecțiune cardiacă frecventă.

Cafeaua este adesea pusă în legătură cu o stare de vigilenţă mai mare şi cu accelerarea ritmului cardiac, motiv pentru care persoanele cu fibrilaţie atrială – cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac – primesc frecvent recomandarea să o evite. Un studiu nou sugerează însă că această indicaţie ar putea merita reevaluată.

Studiu clinic: cafea, cofeină şi fibrilaţie atrială (FA)

O echipă de cercetători a urmărit 200 de persoane din SUA, Canada şi Australia care urmau să facă cardioversie electrică pentru fibrilaţie atrială (FA). Toţi participanţii erau consumatori actuali sau foşti consumatori de cafea.

Participanţii au fost împărţiţi în două grupuri: - Grupul fără cafea: jumătate au acceptat să evite cafeaua timp de 6 luni. - Grupul cu cafea: cealaltă jumătate a acceptat să consume cel puţin o ceaşcă de cafea pe zi.

Pe durata celor 6 luni, cercetătorii au urmărit reapariţia episoadelor de FA care au durat mai mult de 30 de secunde.

Rezultate: mai puţine recurenţe la cei care au băut cafea

În grupul care a consumat cafea, 47% dintre participanţi au avut un episod de FA. În grupul care a evitat cafeaua, procentul a fost 64%. Tradus în termeni de risc, acest lucru a însemnat un risc cu 39% mai mic pentru consumatorii de cafea.

„Rezultatele au fost uimitoare”, spune cardiologul Christopher Wong, de la Universitatea din Adelaide (Australia).

„În contrast cu ideea tradiţională, am observat că persoanele care au băut cafea au avut o reducere semnificativă a FA comparativ cu cei care au evitat cafeaua şi cofeina.”

De ce contează: prima dovadă mai solidă dintr-un studiu randomizat

Cercetările anterioare nu au oferit un răspuns clar privind dacă cofeina declanşează sau nu episoade de FA. Diferenţa, de această dată, este că vorbim despre primul studiu clinic randomizat care a evaluat direct această asociere.

Posibile explicaţii pentru efectul observat

Autorii notează că pot exista mai multe mecanisme care să explice rezultatele:

• Îmbunătăţirea performanţei la efort: se ştie că cafeaua poate creşte performanţa fizică, iar un nivel mai bun de activitate ar putea proteja împotriva episoadelor de FA. (Studiul nu a colectat date detaliate despre dietă şi exerciţiu.)
• Efect diuretic: cafeaua are efect diuretic (ne face să urinăm mai mult).
• Compuşi antiinflamatori: cafeaua conţine substanţe cu potenţial antiinflamator.
• Impact asupra tensiunii arteriale: aceste caracteristici ar putea contribui şi la scăderea tensiunii arteriale, iar hipertensiunea este un factor de risc pentru FA.

Cercetătorii mai sugerează şi o ipoteză simplă: consumul de cafea ar putea însemna că unele persoane aleg mai rar băuturi nesănătoase în locul ei. Totuşi, aceste variante nu au fost investigate direct în cadrul studiului.

Fibrilaţia atrială, o problemă globală în creştere

Fibrilaţia atrială afectează zeci de milioane de oameni la nivel mondial. Poate duce la accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă şi este asociată cu factori de risc precum obezitatea, diabetul şi consumul excesiv de alcool.

„Numărul persoanelor cu FA este în creştere, iar riscul de a dezvolta această afecţiune se măreşte odată cu înaintarea în vârstă”, spune cardiologul şi electrofiziologul Gregory Marcus, de la Universitatea din California, San Francisco.

„Prin urmare, există cu siguranţă mult interes pentru soluţii care să reducă povara acestei afecţiuni.”

Ce înseamnă practic pentru pacienţi şi profesioniştii din sănătate

Deşi studiul nu demonstrează o relaţie de cauzalitate absolută, el aduce mai multă claritate asupra legăturilor dintre cafea şi afecţiunile cardiace.

„Este rezonabil ca profesioniştii din sănătate să le permită pacienţilor cu FA să ia în considerare un experiment prudent cu substanţe cu cofeină naturală pe care le pot aprecia, cum ar fi ceaiul cu cofeină şi cafeaua”, afirmă Marcus.

În acelaşi timp, efectele pot fi individuale: „Totuşi, unii oameni pot constata în continuare că cofeina sau cafeaua cu cofeină declanşează ori agravează FA.”

Un pas util pentru mulţi pacienţi poate fi monitorizarea simptomelor (de exemplu, palpitaţii, ameţeală, oboseală) în raport cu momentul consumului şi cantitatea, discutând apoi concluziile cu medicul cardiolog. În plus, este important de separat efectul cafelei de al altor obiceiuri asociate (somn insuficient, stres, alcool), care pot influenţa episoadele de FA.

Ce urmează: alte băuturi cu cofeină şi persoane care nu beau cafea

Echipa de cercetare îşi propune acum să analizeze efectele şi la persoanele care nu consumau cafea de la început, precum şi modul în care alte băuturi cu cofeină ar putea modifica riscul.

Studiul a fost publicat în JAMA.