Cafeaua şi tensiunea arterială: ce înseamnă pentru hipertensiune

Cafeaua a intrat în viaţa oamenilor - şi în sângele lor - cu peste 600 de ani în urmă. Astăzi, consumăm în medie aproape 2 kg de cafea de persoană pe an, iar mulţi au preferinţe foarte clare legate de amestecuri, prăjire şi metode de preparare. Cât de mult bei este influenţat şi de gene, prin efecte asupra sistemului de recompensă al creierului şi asupra felului în care organismul metabolizează cofeina.

Pe termen scurt, cafeaua poate creşte tensiunea arterială, mai ales dacă nu o consumi de obicei sau dacă ai deja valori mari. Totuşi, asta nu înseamnă automat că trebuie să renunţi la cafea dacă ai hipertensiune ori dacă eşti atent la sănătatea inimii. Diferenţa o face moderaţia.

Rămâne întrebarea practică: cum influenţează cafeaua tensiunea arterială şi, dacă ai valori crescute, cât este în regulă să bei?

Ce este tensiunea arterială mare (hipertensiunea)?

Tensiunea arterială reprezintă forţa cu care sângele apasă pe pereţii arterelor atunci când inima pompează. Se exprimă prin două valori:

• tensiunea arterială sistolică (prima şi cea mai mare valoare): presiunea produsă când inima se contractă şi împinge sângele în corp
• tensiunea arterială diastolică (a doua valoare, mai mică): presiunea din momentul în care inima se relaxează şi se umple din nou cu sânge.

În mod obişnuit, tensiunea arterială este considerată normală atunci când: - sistolica este sub 120 mmHg - diastolica este sub 80 mmHg.

Când valorile ajung constant la 140/90 mmHg sau peste, vorbim despre tensiune arterială mare, numită şi hipertensiune.

Este important să-ţi cunoşti valorile, deoarece hipertensiunea, de regulă, nu are simptome. Dacă nu este tratată sau nu este bine controlată, creşte riscul de infarct şi accident vascular cerebral, iar bolile existente de rinichi şi inimă se pot agrava.

La nivel populaţional, aproximativ 31% dintre adulţi au hipertensiune, iar jumătate nu ştiu că o au. Dintre cei care iau tratament pentru hipertensiune, aproximativ 47% nu au valorile controlate adecvat.

Cum influenţează cofeina din cafea tensiunea arterială?

Cofeina din cafea acţionează ca stimulant muscular şi, la unele persoane, poate creşte ritmul cardiac. În anumite situaţii, acest lucru poate contribui la apariţia unei bătăi neregulate a inimii, numită aritmie.

De asemenea, cofeina stimulează glandele suprarenale să elibereze adrenalină. Ca urmare, inima bate mai repede, iar vasele de sânge se pot îngusta (vasoconstricţie), ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale.

După o ceaşcă de cafea, nivelul cofeinei în sânge atinge, de obicei, un vârf între 30 de minute şi 2 ore. Timpul de înjumătăţire al cofeinei este de 3–6 ore, adică în acest interval concentraţia din sânge scade, în medie, la aproximativ jumătate.

Această plajă variază în funcţie de: - vârstă (copiii au ficatul mai mic şi mai puţin matur, deci metabolizează cofeina mai lent) - genetică (există metabolizatori rapizi şi metabolizatori lenţi) - obişnuinţă (cei care consumă regulat tind să elimine cofeina mai repede).

Efectul cofeinei asupra tensiunii arteriale nu apare doar din cafea, ci şi din cola, băuturi energizante şi ciocolată, iar intensitatea diferă de la o persoană la alta. Sinteze ale cercetărilor raportează după consum creşteri ale: - tensiunii arteriale sistolice cu 3–15 mmHg - tensiunii arteriale diastolice cu 4–13 mmHg.

Contează şi tensiunea de la care porneşti: o creştere tranzitorie poate fi mai riscantă dacă ai hipertensiune şi deja există boli de inimă sau de ficat. În acest caz, este prudent să discuţi cu medicul despre consumul tău de cafea.

Cafeaua şi tensiunea arterială: contează şi felul în care o prepari?

Deşi cofeina este componenta discutată cel mai des, cantitatea ei din ceaşcă poate diferi mult în funcţie de boabe, măcinare, doză şi metoda de preparare (de exemplu, espresso, filtru, cafea la ibric). Şi mărimea porţiei contează: o „ceaşcă” poate însemna volume diferite, iar asta schimbă doza de cofeină fără să-ţi dai seama.

În plus, ceea ce adaugi în cafea poate avea efecte indirecte asupra sănătăţii cardiovasculare. Dacă o bei frecvent cu mult zahăr sau cu toppinguri foarte calorice, creşte aportul energetic zilnic, ceea ce poate influenţa, în timp, greutatea corporală şi profilul metabolic - factori care, la rândul lor, se leagă de controlul tensiunii.

Ce mai conţine cafeaua, în afară de cofeină?

Cafeaua include sute de fitocompuşi: substanţe care dau gust şi aromă sau pot influenţa sănătatea şi boala.

Dintre fitocompuşii care pot avea efecte directe asupra tensiunii arteriale se remarcă: - melanoidinele, care pot contribui la reglarea volumului de lichide din organism şi a activităţii unor enzime implicate în controlul tensiunii - acidul chinic, despre care s-a arătat că poate reduce atât tensiunea sistolică, cât şi pe cea diastolică, prin îmbunătăţirea funcţiei endoteliului (căptuşeala internă a vaselor de sânge), ajutând vasele să se adapteze mai bine la creşteri de presiune.

Poate cafeaua să provoace hipertensiune?

Într-o analiză a 13 studii, care a inclus aproximativ 315.000 de persoane, cercetătorii au evaluat legătura dintre consumul de cafea şi riscul de a dezvolta hipertensiune.

În perioadele de urmărire, 64.650 de oameni au dezvoltat hipertensiune, iar concluzia a fost că băutul cafelei nu s-a asociat cu un risc mai mare de apariţie a afecţiunii.

Chiar şi atunci când datele au fost analizate separat în funcţie de: - sex, - cantitatea de cafea, - cafea decofeinizată versus cafea cu cofeină, - fumat, - durata urmăririi,

rezultatul a rămas acelaşi: consumul de cafea nu a fost legat de un risc crescut de a face hipertensiune.

Au existat doar excepţii care sugerau un risc mai mic în cinci studii din Statele Unite şi în şapte studii de calitate scăzută, ceea ce înseamnă că aceste rezultate trebuie privite cu prudenţă.

Un alt studiu, din Japonia, a urmărit peste 18.000 de adulţi cu vârste între 40–79 de ani timp de 18,9 ani. În acest grup au fost aproximativ 1.800 de persoane cu tensiune foarte mare (hipertensiune gradul 2–3), adică: - tensiune sistolică de 160 mmHg sau peste ori - tensiune diastolică de 100 mmHg sau peste.

În acest context, riscul de deces prin boală cardiovasculară (inclusiv infarct sau accident vascular cerebral) a fost dublu la cei care consumau două sau mai multe ceşti de cafea pe zi, comparativ cu cei care nu consumau.

Nu s-au observat asocieri cu decesul cardiovascular la persoanele cu: - tensiune normală sau - hipertensiune uşoară (gradul 1), adică sistolică 140–159 mmHg ori diastolică 90–99 mmHg.

Concluzia: nu trebuie să renunţi la cafea, dar fii strategic

Nu este obligatoriu să elimini cafeaua. În schimb, poţi proceda astfel:

1. Află care este tensiunea ta arterială, ce antecedente medicale ai şi în ce alimente şi băuturi se găseşte cofeina.
   
2. Ia în calcul toţi factorii care influenţează tensiunea şi sănătatea: istoricul familial, alimentaţia, sarea şi activitatea fizică, ca să poţi decide informat ce consumi şi cât de mult te mişti.
   
3. Observă cum reacţionezi la cofeină şi evit-o înainte de măsurarea tensiunii, ca să nu influenţeze rezultatul.
   
4. Nu consuma cofeină după-amiaza, ca să nu îţi afecteze somnul.
   
5. Ţinteşte o moderaţie realistă: până la patru ceşti pe zi sau treci pe cafea decofeinizată.
   
6. Dacă ai tensiune sistolică de 160 mmHg sau peste ori diastolică de 100 mmHg sau peste, ia în calcul limitarea la o ceaşcă pe zi şi discută cu medicul.
   

Clare Collins, profesor laureat în Nutriţie şi Dietetică, Universitatea din Newcastle

Text republicat din publicaţia „Conversaţia”, în baza unei licenţe deschise de tip CC.