În 2022, NASA a intrat în istorie după ce a lovit intenţionat un vehicul spaţial de un asteroid, ca să verifice dacă îi poate modifica orbita în jurul asteroidului însoţitor, mai mare.
Se ştia deja că misiunea DART (Testul de redirecţionare a asteroizilor dubli) a fost un succes răsunător: perioada orbitală a perechii de asteroizi Didymos şi Dimorphos a scăzut cu uimitoarele 33 minute.
Totuşi, măsurători recente au scos la iveală un efect şi mai important: impactul a schimbat şi traiectoria orbitală a întregului sistem Didymos–Dimorphos prin spaţiu.
Reuşita este notabilă fiindcă reprezintă prima situaţie în care omenirea a modificat în mod direct orbita unui obiect natural în jurul Soarelui.
O echipă condusă de inginerul aerospaţial Rahil Makadia, de la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, notează: „This work adds the capability of deflecting a binary asteroid system in its heliocentric orbit to the list of novel technologies demonstrated by the DART mission,”.
Misiunea DART şi ţinta Didymos–Dimorphos
Misiunea DART a fost realizată din motive de siguranţă planetară. În Sistemul Solar există foarte multe corpuri stâncoase de dimensiuni mari; chiar dacă nu este cunoscut niciunul care să fie pe cale să lovească Pământul în viitorul apropiat, oamenii vor să fie pregătiţi pentru o eventuală astfel de situaţie.
Conceptul DART a fost simplu. Ţinta a fost un cuplu de asteroizi legaţi gravitaţional unul de celălalt: cel mai mare, Didymos, cu un diametru de aproximativ 780 metri (2,560 feet), şi cel mai mic, Dimorphos, cu circa 160 metri (525 feet). Pentru că Dimorphos este corpul mai mic, el ar trebui să fie mai uşor de deplasat.
Sistemul a fost ales şi pentru că perioada lui orbitală era descrisă foarte bine, ceea ce făcea schimbările uşor de cuantificat. Ca misiunea DART să fie considerată reuşită, coliziunea trebuia să modifice suficient mişcarea lui Dimorphos încât să se schimbe perioada orbitală în jurul asteroidului partener.
Echipa ştiinţifică anticipa o modificare de aproximativ 7 minute, aşa că diferenţa de 33 minute observată în realitate a fost extrem de entuziasmantă.
Ce au arătat noile măsurători despre orbita heliocentrică
Dar acest cuplu de asteroizi este doar o piesă dintr-un ansamblu mai mare: întregul Sistem Solar. Makadia şi colegii lui au urmărit să afle dacă DART a reuşit să schimbe nu numai perioada orbitală a lui Dimorphos în jurul lui Didymos, ci şi traiectoria „la scară mare” a celor două corpuri în jurul Soarelui.
Fiind legaţi gravitaţional, Dimorphos şi Didymos se rotesc în jurul unui centru comun de masă, numit baricentru. În momentul în care DART a lovit Dimorphos, impactul nu a oferit doar un impuls asteroidului mai mic; a aruncat şi resturi în spaţiu.
Materialul evacuat a transportat impuls în afara sistemului, iar oamenii de ştiinţă au estimat că acest lucru ar produce un recul minuscul, capabil să modifice uşor mişcarea perechii Didymos–Dimorphos în jurul Soarelui.
În anii care au urmat coliziunii din septembrie 2022, instrumentele au supravegheat atent sistemul. Echipa lui Makadia a prelucrat date din 22 de ocultaţii stelare, 5,955 măsurători de la sol ale poziţiei sistemului, trei măsurători de navigaţie provenite chiar de la nava DART şi nouă măsurători de la sol ale distanţei.
Analizate împreună, aceste informaţii au arătat că impactul a împins într-adevăr sistemul Didymos–Dimorphos foarte puţin, reducând viteza lui orbitală cu aproximativ 11.7 micrometri pe secundă - adică circa 42 milimetri pe oră (aproximativ lăţimea unui Apple Watch).
În spaţiu, însă, şi o împingere infimă se poate transforma, în timp, într-o diferenţă mare de poziţie. Pe parcursul unui deceniu, o variaţie de 11.7 micrometri pe secundă s-ar acumula până la aproximativ 3.69 kilometri.
Apărarea planetară şi următorii paşi: sonda Hera
Asta înseamnă că, pe intervalele de timp relevante pentru apărarea planetară - ani sau decenii de avertizare din timp, dacă avem noroc - chiar şi o deviere foarte mică ar putea fi suficientă pentru a muta un asteroid periculos într-o traiectorie sigură, departe de Pământ.
Misiunile viitoare vor clarifica şi mai bine ce s-a întâmplat în timpul impactului. Sonda Hera a Agenţiei Spaţiale Europene, programată să ajungă la sistemul Didymos mai târziu în acest deceniu, va examina craterul lăsat de DART şi va măsura în detaliu masele şi structura asteroizilor.
Chiar şi aşa, ceea ce s-a obţinut până acum este cu adevărat ieşit din comun: pentru prima dată, oamenii au modificat drumul unui obiect natural care se deplasează prin Sistemul Solar.
Cercetătorii subliniază: „By demonstrating that asteroid deflection missions such as DART can effect change in the heliocentric orbit of a celestial body,”, „this study marks a notable step forward in our ability to prevent future asteroid impacts on Earth.”
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu