Studiu: Kimchi stimulează părți esențiale ale sistemului imunitar.

Kimchi este consumat şi apreciat în Coreea de secole. În ultimii ani, acest preparat picant din varză fermentată a început să câştige teren şi în alte regiuni ale lumii, nu doar pentru gustul său, ci şi pentru posibilul impact favorabil asupra miilor de microbi esenţiali care trăiesc în intestinul nostru (microbiomul) şi asupra stării generale de sănătate.

Un studiu recent indică faptul că kimchi ar putea contribui şi la susţinerea sistemului imunitar.

Cum a fost făcut studiul cu pulbere de kimchi

Cercetarea a urmărit 13 adulţi supraponderali timp de 12 săptămâni. Participanţii au fost repartizaţi aleatoriu în trei grupuri: un grup a primit un placebo, iar celelalte două au primit câte un tip diferit de pulbere de kimchi (kimchi liofilizat şi introdus în capsule).

Prima pulbere provenea din kimchi fermentat natural, folosind microbii prezenţi deja în mediul înconjurător. A doua pulbere provenea din kimchi fermentat cu o cultură bacteriană aleasă (cultură starter), în loc să se bazeze pe microbii naturali. Doza zilnică administrată a fost aproximativ echivalentă cu a mânca 30 g de kimchi proaspăt.

Înainte şi după intervenţie s-au recoltat probe de sânge, analizate printr-o tehnică ce evidenţiază activitatea fiecărui tip de celulă imunitară, nu doar o medie generală. Astfel, cercetătorii au putut vedea în detaliu modul în care a răspuns sistemul imunitar.

Kimchi şi sistemul imunitar: efecte ţintite asupra celulelor imunitare

Rezultatele au arătat că kimchi a influenţat sistemul imunitar într-un mod direcţionat, nu global. S-a observat creşterea activităţii celulelor prezentatoare de antigen (CPA). Aceste celule imunitare înglobează agenţi patogeni, îi procesează şi afişează fragmente ale acestora la suprafaţă, astfel încât celulele T ajutătoare (care coordonează răspunsul imunitar) să ştie împotriva căror agenţi patogeni trebuie declanşată apărarea.

În plus, kimchi a intensificat activitatea anumitor gene care funcţionează ca nişte „întrerupătoare”, ajutând CPA să transmită semnale mai clare către celulele T.

Au apărut şi modificări genetice la nivelul celulelor T ajutătoare, care le-au făcut să reacţioneze mai rapid la orice declanşator al răspunsului imunitar. Pentru că celulele T ajutătoare orchestrează răspunsurile imune, aceste schimbări sugerează că ele devin mai bine pregătite să sprijine alte celule imunitare în lupta eficientă contra infecţiilor.

Majoritatea celorlalte tipuri de celule imunitare au rămas neschimbate, ceea ce indică faptul că kimchi a vizat în special celulele T ajutătoare, fără să activeze întregul sistem imunitar. Menţinerea acestui echilibru este importantă: organismul trebuie să poată răspunde eficient la infecţii, dar şi să evite o inflamaţie excesivă care poate afecta ţesuturile.

Per ansamblu, datele sugerează că kimchi poate ajuta sistemul imunitar să răspundă mai eficient la ameninţări, fără a provoca prea multă inflamaţie.

Ambele tipuri de kimchi au produs aceste efecte, deşi varianta fermentată cu cultură starter a avut un impact uşor mai puternic. În grupul placebo nu s-au observat modificări imune.

Aceste constatări indică posibile beneficii pentru apărarea împotriva virusurilor, pentru capacitatea de răspuns la vaccinuri şi pentru reglarea inflamaţiei - însă sunt necesare cercetări suplimentare.

Funcţia celulelor imunitare: ce ne spune (şi ce nu ne spune) studiul

Merită subliniat că studiul a fost de dimensiuni mici şi s-a concentrat pe schimbări în celulele imunitare, nu pe rezultate clinice concrete. Cu alte cuvinte, nu ştim încă dacă acest tip de consum de kimchi ar reduce, în viaţa de zi cu zi, numărul infecţiilor sau nivelul inflamaţiei.

Totuşi, cercetarea oferă o explicaţie moleculară plauzibilă privind modul în care alimentele fermentate pot influenţa funcţia imunitară - o perspectivă mai solidă decât cea obţinută din studii care doar observă obiceiurile alimentare ale oamenilor.

În acelaşi timp, ea leagă un aliment fermentat comun de efecte măsurabile asupra celulelor imunitare, susţinând ideea că alimentele fermentate ar putea fi folosite strategic pentru a îmbunătăţi reglarea imunitară şi echilibrul global al sistemului imunitar.

Kimchi nu este singurul: alte alimente fermentate şi microbiomul

Kimchi nu este singurul aliment fermentat care ar putea avea beneficii imune. Produse precum iaurtul, kefirul, varza murată, miso şi kombucha conţin microbi vii şi metaboliţi care pot susţine microbiomul şi pot influenţa funcţia imunitară.

Unele studii au arătat şi că produsele lactate fermentate pot creşte proporţia bacteriilor intestinale benefice şi pot modula răspunsurile imune, inclusiv activitatea celulelor T şi a anticorpilor.

Efectele exacte ale alimentelor fermentate depind de numeroşi factori: ce microbi conţin, metoda de fermentaţie şi particularităţile microbiomului intestinal al fiecărei persoane.

De asemenea, diferitele alimente fermentate pot avea efecte diferite tocmai din cauza microbilor specifici pe care îi aduc. Din acest motiv, includerea unei varietăţi de alimente fermentate poate fi mai utilă decât a te baza pe un singur tip.

Cât să consumi şi cum să le introduci în alimentaţie

Nu există o recomandare oficială stabilită privind cantitatea de alimente fermentate care ar trebui consumată. În acest studiu, participanţii au luat echivalentul a 30 g de kimchi pe zi - o cantitate realistă pentru majoritatea oamenilor.

Pe măsură ce cercetările avansează, includerea mai multor alimente fermentate în dietă rămâne o modalitate simplă şi plăcută de a explora potenţiale beneficii pentru intestin şi sistemul imunitar. Testează opţiuni noi ca să descoperi ce îţi place, păstrează câteva variante preferate în frigider şi găseşte moduri uşoare de a le adăuga în mesele zilnice. În timp, aceste obiceiuri mici şi constante ar putea ajuta la susţinerea sănătăţii intestinale şi imune.

În practică, poate fi util să verifici şi eticheta: unele produse sunt tratate termic după fermentare, ceea ce poate reduce numărul de microbi vii, chiar dacă gustul rămâne similar. În plus, multe produse fermentate (inclusiv kimchi) pot fi bogate în sare şi iute; dacă ai hipertensiune sau sensibilitate digestivă, încearcă porţii mai mici şi introducerea treptată.

De asemenea, pentru unele persoane (de exemplu, cele cu imunitate sever compromisă) alimentele fermentate nepasteurizate pot necesita prudenţă. Dacă ai întrebări legate de siguranţă sau de compatibilitatea cu o afecţiune, discută cu medicul sau cu un dietetician.

Rachel Woods, lector superior de fiziologie, Universitatea din Lincoln

Acest articol este republicat din The Conversation în baza unei licenţe CC. Citiţi articolul original.