Cafeina din sânge poate influența grăsimea corporală și riscul de diabet, arată un studiu.

Nivelurile de cofeină din sânge ar putea influenţa cantitatea de grăsime corporală pe care o aveţi, iar acest aspect ar putea, la rândul lui, să conteze în stabilirea riscului de diabet de tip 2 şi de boli cardiovasculare.

Acestea sunt concluziile unui studiu din 2023 care a folosit markeri genetici pentru a contura o legătură mai solidă între nivelurile de cofeină, IMC (BMI) şi riscul de diabet de tip 2.

Echipa de cercetare - de la Institutul Karolinska din Suedia, Universitatea din Bristol din Regatul Unit şi Imperial College London din Regatul Unit - a sugerat că băuturile cu cofeină fără calorii ar putea fi analizate ca o posibilă metodă de a ajuta la reducerea nivelurilor de grăsime corporală.

Cofeină, IMC (BMI) şi diabet de tip 2: ce arată studiul genetic

„Concentraţiile plasmatice de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un IMC mai scăzut şi cu o masă totală de grăsime corporală mai mică”, au scris cercetătorii în lucrarea lor, publicată în martie 2023.

„În plus, concentraţiile plasmatice de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra susceptibilităţii la diabet de tip 2 a fost estimat ca fiind mediat prin reducerea IMC.”

Mai jos puteţi urmări un material video cu o sinteză a cercetării.

Cum a fost realizată analiza (inclusiv genele CYP1A2 şi AHR)

Studiul a folosit date de la puţin sub 10.000 de persoane, preluate din baze de date genetice deja existente, punând accent pe variaţii din sau din apropierea unor gene despre care se ştie că sunt legate de viteza cu care este metabolizată (descompusă) cofeina.

În linii mari, persoanele cu variaţii care afectează aceste gene - în special CYP1A2 şi o genă care o reglează, numită AHR - tind să descompună cofeina mai lent, ceea ce face ca aceasta să rămână mai mult timp în sânge. Totuşi, aceste persoane tind şi să consume, per ansamblu, mai puţină cofeină.

Pentru a estima relaţii cauzale plauzibile între prezenţa acestor variaţii, boli precum diabetul, masa corporală şi factorii de stil de viaţă, cercetătorii au folosit o abordare numită randomizare mendeliană.

Rezultatele: legătură cu IMC şi diabetul de tip 2, nu şi cu bolile cardiovasculare

Deşi a apărut o asociere importantă între nivelurile de cofeină, IMC şi riscul de diabet de tip 2, nu s-a evidenţiat nicio relaţie între cantitatea de cofeină din sânge şi bolile cardiovasculare. Aici au fost incluse afecţiuni precum fibrilaţia atrială, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.

Ce adaugă studiul faţă de cercetările anterioare despre cofeină

Cercetări mai vechi au corelat o creştere moderată (şi relativă) a consumului de cofeină cu o sănătate cardiovasculară mai bună şi cu un IMC mai redus. Noul studiu completează, cu mai multă fineţe, ceea ce se ştia deja despre efectele cafelei asupra organismului.

Este important de reţinut şi faptul că efectele cofeinei nu sunt exclusiv benefice. De aceea, atunci când sunt cântărite potenţialele avantaje ale consumului, este necesară prudenţă - însă această lucrare reprezintă un pas relevant în evaluarea cantităţii de cofeină care ar putea fi considerată optimă.

„Studii clinice mici, pe termen scurt, au arătat că aportul de cofeină duce la reducerea greutăţii şi a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale consumului de cofeină sunt necunoscute”, au explicat cercetătorii.

„Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar şi efectele sale metabolice mici ar putea avea implicaţii importante pentru sănătate.”

Mecanism posibil: termogeneză şi oxidarea grăsimilor

Echipa consideră că asocierea observată ar putea avea legătură cu modul în care cofeina creşte termogeneza (producţia de căldură) şi oxidarea grăsimilor (transformarea grăsimii în energie) în organism - două procese care contribuie semnificativ la metabolismul general.

Limitări şi paşii următori (randomizare mendeliană şi studii controlate)

Deşi analiza a inclus un eşantion mare, randomizarea mendeliană nu este o metodă fără limite, iar rămâne posibil ca alţi factori, neincluşi în calcule, să influenţeze rezultatele. Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a confirma mai clar relaţia de tip cauză–efect.

„Sunt necesare studii randomizate controlate pentru a evalua dacă băuturile fără calorii care conţin cofeină ar putea avea un rol în reducerea riscului de obezitate şi diabet de tip 2”, a declarat epidemiologul genetic Benjamin Woolf, de la Universitatea din Bristol.

Studiul a fost publicat în BMJ Medicine.

O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în martie 2023.