Dacă vi s-a întâmplat să vă spuneți „de luni beau mai puțin” și, totuși, să reveniți repede la vechile obiceiuri, nu sunteți singuri. Uneori nu ne lipsește informația, ci un gest simplu care să transforme intenția în ceva concret, de urmărit zi de zi.
Chiar dacă e un lucru cunoscut că alcoolul e o substanță toxică pentru organism, creierul nostru nu pare să „încaseze” mesajul pe deplin atât timp cât rămâne în zona abstracției. Știm foarte bine că excesul poate avea consecințe grele (boli ale ficatului și inimii, riscuri neurologice, cancere etc.), dar asta nu ne face întotdeauna să simțim, cu adevărat, riscul și să acționăm în consecință.
E o problemă pe care o putem observa și la tutun: faptul că pe pachetele de țigări din Franța scrie „Fumer tue” încă din 2003 nu i-a făcut pe fumători să se oprească. Există, așadar, un decalaj între cunoașterea riscului și acțiune, iar o echipă de cercetători australieni s-a uitat exact la acest punct. Studiul lor, publicat în octombrie 2021 în revista Addictive Behaviors, încearcă să explice de ce rămânem surzi la mesajele de prevenție și propune, în același timp, un mod eficient de a reduce consumul de alcool.
Comment rendre visible ce que notre cerveau minimise ?
Scopul acestor cercetători a fost să lege două întrebări care, împreună, pot reduce inerția psihologică ce ține în viață anumite obiceiuri: „de ce să reduc?” și „cum să reduc?”. Ei au strâns 8.000 de voluntari, împărțiți în grupuri care au primit mesaje de prevenție diferite despre riscurile alcoolului. Apoi comportamentul lor a fost urmărit timp de șase săptămâni, prin trei chestionare succesive la interval de două săptămâni, pentru a măsura impactul acestor mesaje asupra consumului.
Cea mai eficientă intervenție s-a dovedit a fi o reclamă TV care le reamintea că alcoolul este o substanță cancerigenă dovedită și care le sugera participanților să țină evidența numărului de pahare băute în fiecare săptămână. Simone Pettigrew, autoarea principală a studiului, explică: „A avertiza oamenii că alcoolul provoacă cancer nu este suficient, trebuie să le oferi și pârghii de acțiune”. Evidența funcționează aici ca un „ancoraj” comportamental: un reper care îi permite cortexului prefrontal să preia din nou controlul asupra unui obicei ce ține, în mare parte, de automatism.
Toate celelalte metode testate de echipă (stabilirea unui număr de pahare de respectat, reguli generaliste etc.) s-au dovedit ineficiente pe termen lung. La unele persoane au produs o conștientizare de suprafață, fără ca numărul de pahare consumate pe săptămână să se schimbe cu adevărat.
Desigur, cercetătorii nu susțin în niciun caz că au găsit soluția miraculoasă sau că metoda lor ar putea fi reprodusă cu aceleași efecte pozitive la oricine. A fost testată pe un eșantion destul de mare, dar care nu reflectă neapărat diversitatea culturală și socială a consumatorilor din alte țări. Este, deci, imposibil să extrapolăm aceste concluzii, chiar dacă nimic nu vă împiedică să încercați pe cont propriu, cu ideea clară că nu e o formulă magică.
Dacă alcoolul este o problemă reală pentru dumneavoastră, poate fi sănătos să apelați la profesioniști din domeniul sănătății. În Franța, acest lucru se poate face gratuit, pentru că există structuri dedicate, CSAPA (Centre de soins, d’accompagnement et de prévention en addictologie) în toate marile orașe. Acolo puteți fi primit și puteți începe un parcurs de sprijin în mod anonim, sub îndrumarea unor profesioniști (asistenți medicali, adictologi, psihologi sau psihiatri), care vă pot ghida dacă doriți să vă țineți consumul sub control.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu