Reducerea consumului de băuturi dulci poate aduce beneficii pentru sănătatea mintală a adolescenților.

Anxietatea este întâlnită la aproximativ unul din cinci adolescenţi. Această problemă le poate perturba serios viaţa socială, rezultatele şcolare şi starea generală de bine. Mai mult, tulburările de anxietate care apar în perioada adolescenţei au tendinţa să persiste şi la vârsta adultă.

Se ştie deja că biologia, ereditatea şi mediul în care trăieşte cineva contribuie la probabilitatea de a dezvolta anxietate. Totuşi, tot mai multe dovezi indică faptul că şi alimentaţia poate avea un rol important în sănătatea mintală.

Unele alegeri alimentare - de exemplu consumul frecvent de fructe şi legume, dar şi aportul de acizi graşi omega‑3 - au fost asociate cu simptome mai reduse de anxietate.

În schimb, tiparele alimentare bogate în zaharuri libere au fost corelate, la adolescenţi, cu o sănătate mintală mai slabă. Prin zaharuri libere se înţeleg atât zahărul adăugat în alimente şi băuturi, cât şi zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri şi în sucurile de fructe şi legume.

Ghidurile alimentare din Regatul Unit recomandă ca zaharurile libere să nu depăşească 5% din aportul caloric zilnic. În practică, adolescenţii sunt grupa de vârstă care consumă, de regulă, cele mai mari cantităţi de zaharuri libere - uneori chiar până la 20% din energia totală zilnică - iar o parte considerabilă provine din băuturi îndulcite.

Într-o cercetare recent publicată, eu şi colegii mei am arătat că consumul de băuturi zaharoase ar putea fi asociat cu niveluri mai ridicate de anxietate la adolescenţi.

Ce indică dovezile despre băuturi zaharoase şi anxietate la adolescenţi

Analiza noastră a reunit rezultate din mai multe studii anterioare care au evaluat, în paralel, cât de multe băuturi îndulcite consumă adolescenţii şi cât de anxioşi se simt. Am sintetizat concluzii din cercetări publicate între anii 2000 şi 2025. Din cele nouă studii incluse, şapte au raportat o legătură clară între aportul de băuturi zaharoase şi anxietate.

În aceste studii au fost implicaţi tineri cu vârste între 10 şi 19 ani. De cele mai multe ori, consumul a fost estimat prin chestionare. Categoria de băuturi zaharoase a inclus, de regulă:

• băuturi carbogazoase;
• băuturi de tip cola;
• sucuri de fructe îndulcite;
• băuturi lactate îndulcite;
• băuturi energizante;
• ceai sau cafea îndulcite.

Per ansamblu, rezultatele au arătat o asociere pozitivă semnificativă: adolescenţii care consumau cantităţi mari de băuturi zaharoase aveau cu 34% şanse mai mari de a primi un diagnostic de tulburare de anxietate.

Este esenţial de subliniat că studiile incluse au fost observaţionale. Asta înseamnă că pot evidenţia tipare şi asocieri, însă nu pot demonstra că băuturile zaharoase provoacă anxietate. La fel de posibil este şi scenariul invers: adolescenţii anxioşi să ajungă să consume mai multe băuturi îndulcite.

În plus, există factori care pot influenţa simultan sănătatea mintală şi obiceiurile de consum, precum nivelul de educaţie sau venitul familiei.

Un alt mecanism posibil este axa intestin–creier - reţeaua de comunicare dintre sistemul digestiv şi creier - care ar putea contribui la relaţia dintre băuturile zaharoase şi anxietate. Totuşi, sănătatea intestinală este influenţată de multe alte elemente, inclusiv dieta în ansamblu, nivelul de stres şi somnul; iar fiecare dintre acestea a fost, la rândul lui, asociat cu anxietatea.

Concluzia generală a analizei este că reducerea consumului de băuturi zaharoase ar putea reprezenta o cale utilă de sprijin pentru sănătatea mintală a adolescenţilor. Deşi numeroase studii au urmărit efectele scăderii aportului de băuturi îndulcite asupra sănătăţii fizice la această vârstă, devine tot mai necesar să se verifice dacă există şi beneficii pentru sănătatea mintală.

În acelaşi timp, e important ca discuţia să nu se limiteze la „vinovatul unic”. Anxietatea la adolescenţi este influenţată de un cumul de factori (ritm de viaţă, presiuni şcolare, relaţii sociale, somn), iar schimbările mici, dar consecvente, în obiceiurile zilnice tind să funcţioneze mai bine decât măsurile drastice pe termen scurt.

O abordare practică poate include şi mediul din jur: ce băuturi sunt disponibile acasă sau la şcoală, ce modele oferă adulţii şi cât de uşor este pentru un adolescent să aleagă alternative. Atunci când opţiunile cu zahăr sunt „implicitul”, consumul creşte aproape automat.

Reducerea consumului de băuturi zaharoase la adolescenţi

Recomandările alimentare din Regatul Unit sugerează ca adolescenţii şi adulţii să nu depăşească 30 g de zahăr pe zi (aproximativ şapte linguriţe). Ţinând cont că o singură doză de băutură carbogazoasă (de tip 330 ml) poate ajunge la circa 35 g de zahăr, reducerea băuturilor îndulcite este una dintre cele mai eficiente metode de a rămâne sub acest prag.

Pe lângă a bea mai rar sucuri şi băuturi carbogazoase îndulcite, există şi soluţii simple, uşor de pus în practică:

• alegeţi apă carbogazoasă cu o felie de lămâie, castravete, fructe de pădure sau frunze de mentă, pentru aromă naturală fără zahăr adăugat;
• înlocuiţi băuturile zaharoase cu apă, lapte sau variante fără zahăr;
• verificaţi etichetele: zahărul poate apărea şi în produse percepute ca „mai sănătoase”, precum anumite sucuri ori băuturi lactate aromate.

O altă variantă este trecerea la băuturi cu îndulcitori şi conţinut caloric redus (dar consumate cu moderaţie). În cazul adolescenţilor, băuturile energizante pot afecta negativ calitatea somnului, performanţa şcolară şi comportamentul; de aceea, este prudent să fie înlocuite cu opţiuni cu mai puţină cofeină, precum ceaiul sau cafeaua (ideal neîndulcite, sau îndulcite minimal).

Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de anxietatea la adolescenţi, devine din ce în ce mai important să stabilim dacă ajustarea unor factori de stil de viaţă poate reduce riscul de a dezvolta probleme de sănătate mintală. Chiar dacă mecanismul prin care băuturile zaharoase ar putea influenţa anxietatea nu este încă pe deplin clar, rezultatele acestei analize indică faptul că ele ar putea avea un rol.

Chloe Casey, lector în Nutriţie şi Comportament, Universitatea Bournemouth

Acest articol este republicat din publicaţia Conversaţia, în baza unei licenţe deschise de tip „bunuri comune”. Citiţi articolul iniţial.