Tezaurul de la Villena: două piese din **fier meteoritic** care rescriu metalurgia din **Epoca Bronzului** în **Peninsula Iberică**

Într-un depozit de obiecte care strălucesc de aur din Epoca Bronzului iberică, tocmai cele două piese care par cele mai neînsemnate ar putea fi, de fapt, cele mai preţioase.

Este vorba despre o brăţară ternă şi o mică emisferă goală, puternic corodată, ornamentată cu aur. Cercetătorii au arătat că ele nu au fost realizate din metal extras din scoarţa Pământului, ci din fier provenit din meteoriţi căzuţi din cer.

Un studiu din 2024 şi o surpriză despre tehnicile de prelucrare a metalelor

Descoperirea a fost coordonată de Salvador Rovira-Llorens, fost (acum retras) şef al departamentului de conservare din cadrul Muzeului Naţional Arheologic din Spania. Rezultatele, prezentate într-o lucrare publicată în 2024, indică faptul că tehnologia şi priceperea metalurgică din Iberia de acum peste 3.000 de ani ar fi fost mai avansate decât se credea până acum.

Context: ce este Tezaurul de la Villena şi de ce contează

Cunoscut drept Tezaurul de la Villena, ansamblul cuprinde 66 de obiecte, majoritatea din aur. A fost descoperit în 1963, în zona care astăzi aparţine provinciei Alicante (Spania). De atunci, a ajuns să fie considerat unul dintre cele mai importante exemple de orfevrărie din Epoca Bronzului, nu doar pentru Peninsula Iberică, ci şi pentru Europa în ansamblu.

Dacă vrei o sinteză rapidă, urmăreşte videoclipul de mai jos (în sursa originală).

De ce datarea a fost complicată: două obiecte cu aspect „feros”

Stabilirea cronologiei exacte pentru întregul lot s-a dovedit dificilă din cauza celor două piese atipice:

• o emisferă mică şi goală, interpretată ca element al unui sceptru ori al mânerului unei săbii;
• o singură brăţară cu formă de torc.

Ambele au fost descrise de arheologi ca având un aspect „feros”, adică par a fi făcute din fier.

Problema este că, în Peninsula Iberică, Epoca Fierului-momentul în care fierul terestru, obţinut prin topire, începe să înlocuiască bronzul-nu debutează decât în jurul anului 850 î.Hr. În schimb, piesele de aur din tezaur au fost datate între 1500 şi 1200 î.Hr. Aşadar, încadrarea celor două artefacte „feroase” în povestea Tezaurului de la Villena a rămas mult timp un puzzle.

Soluţia posibilă: fierul nu trebuie să vină din minereu, poate veni din cer

Fierul maleabil nu provine exclusiv din minereuri terestre. În diverse regiuni ale lumii sunt cunoscute artefacte din perioade premergătoare Epocii Fierului realizate din fier meteoritic-material rar, obţinut din meteoriţi metalici.

Cel mai celebru exemplu este pumnalul din fier meteoritic al faraonului Tutankhamon, însă există şi alte arme din Epoca Bronzului făurite din acest material, considerate de mare preţ.

Cheia pentru a diferenţia fierul meteoritic de fierul terestru este compoziţia: fierul provenit din meteoriţi are, în general, un conţinut de nichel mult mai ridicat decât fierul extras din scoarţa Pământului.

Cum au fost testate piesele: eşantionare şi spectrometrie de masă

Echipa a obţinut acordul Muzeului Arheologic Municipal din Villena, instituţia care păstrează colecţia, pentru a analiza cu grijă cele două artefacte şi a determina cât nichel conţin.

Au fost prelevate probe mici din fiecare obiect, iar materialul a fost analizat prin spectrometrie de masă pentru a-i stabili compoziţia.

Deşi coroziunea avansată poate modifica distribuţia elementelor într-un artefact, rezultatele indică puternic faptul că atât emisfera, cât şi brăţara au fost realizate din fier meteoritic.

Ce rezolvă această identificare: cronologia se aliniază cu restul tezaurului

Această interpretare clarifică elegant contradicţia cronologică: piesele „feroase” nu trebuie să aparţină unei Epoci a Fierului încă inexistente în Iberia, deoarece nu sunt din fier terestru topit.

În consecinţă, cele două obiecte pot fi încadrate în aceeaşi perioadă generală cu restul ansamblului, fiind datate aproximativ între 1400 şi 1200 î.Hr.

Autorii notează că datele disponibile sugerează că „capacul” (emisfera) şi brăţara din Tezaurul de la Villena ar reprezenta, în acest moment, primele două piese atribuite fierului meteoritic din Peninsula Iberică, ceea ce se potriveşte unei cronologii de Bronz târziu, anterioare producerii pe scară largă a fierului terestru.

De ce concluzia nu este încă definitivă şi ce urmează

Din cauza stării foarte corodate a obiectelor, echipa subliniază că rezultatele nu pot fi considerate complet concludente. Totuşi, cercetătorii arată că există metode mai noi, neinvazive, care ar putea fi aplicate pentru a obţine un set de date mai detaliat şi pentru a consolida concluziile.

Un astfel de pas ar avea şi o valoare practică: stabilirea certă a compoziţiei ajută conservatorii să aleagă condiţii de depozitare şi tratamente compatibile cu particularităţile fierului meteoritic, mai ales când acesta este combinat cu elemente decorative din aur.

O piesă rară într-o reţea de idei şi prestigiu

Dacă ipoteza se confirmă prin analize suplimentare, brăţara şi emisfera nu ar reflecta doar o sursă neobişnuită de material, ci şi o alegere culturală: fierul „căzut din cer” putea avea o încărcătură simbolică şi un statut de bun de prestigiu, comparabil cu aurul. În multe societăţi din Epoca Bronzului, raritatea materialului şi povestea originii lui erau la fel de importante ca utilitatea.

În plus, prelucrarea unui metal atât de diferit de bronz implică experienţă şi control tehnic. Chiar dacă nu vorbim despre o industrie a fierului, existenţa acestor piese sugerează o cunoaştere practică a proprietăţilor materialelor şi a posibilităţilor de finisare-mai ales în cazul unei emisfere decorate cu aur.

Publicare

Rezultatele au fost publicate în revista Trabajos de Prehistoria.

O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în februarie 2024.