Bebelușii sunt expuși la mai multe „substanțe chimice veșnice” înainte de naștere decât se credea, arată un studiu nou

Un studiu recent indică faptul că expunerea prenatală la „substanțe chimice veșnice” ar putea fi mult mai mare decât estimările de până acum, pe măsură ce cercetătorii continuă să clarifice posibilele efecte nocive ale acestor compuși.

Ce sunt substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) și de ce li se spune „substanțe chimice veșnice”

Substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) au fost utilizate pe scară largă, timp de decenii, în industrie și în procesele de fabricație, iar între timp au ajuns să se infiltreze în mediul înconjurător și în organismul uman. Denumirea populară de „substanțe chimice veșnice” vine din faptul că se descompun foarte greu și persistă mult timp înainte de a dispărea.

De la placentă la sângele din cordonul ombilical: cum au testat cercetătorii expunerea prenatală la PFAS

O echipă de cercetători din Statele Unite și Canada a pornit de la observații anterioare potrivit cărora, în placenta asociată primului copil al unei mame, s-ar găsi mai multe PFAS decât în cazul sarcinilor ulterioare.

În noua cercetare, oamenii de știință au folosit o altă abordare: au analizat probe de sânge din cordonul ombilical al nou-născuților, considerate un indicator (un substitut) al expunerii sugarului la PFAS înainte de naștere. La început, rezultatele au părut să confirme „efectul primului copil”.

Totuși, când echipa a extins metoda analitică astfel încât să poată identifica mai multe tipuri de PFAS, diferența dintre primul născut și copiii născuți ulterior nu a mai apărut.

„Rezultatele noastre arată că modul în care măsurăm PFAS contează enorm”, afirmă biostatisticiana Shelley Liu, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mount Sinai (SUA). „Când investigăm mai cuprinzător, observăm că bebelușii sunt expuși înainte de naștere la mult mai multe substanțe PFAS decât credeam – iar unele tipare pe care le consideram bine înțelese se pot modifica.”

Analiză țintită vs. analiză nețintită: 42 de PFAS detectate în loc de 8

Cercetătorii au evaluat probe de sânge prelevate din cordonul ombilical de la 120 de bebeluși, născuți în perioada 2003–2006, folosind o tehnică mai nouă de scanare chimică nețintită.

Spre deosebire de analiza țintită, care caută o listă prestabilită și bine cunoscută de compuși, abordarea nețintită „scanează” sângele pentru un spectru mult mai larg de PFAS și substanțe similare PFAS. Cu această metodă extinsă, echipa a găsit indicii pentru 42 de PFAS, comparativ cu doar 8 identificați prin analiza țintită, iar dintre acestea doar 4 s-au suprapus între cele două metode. Cu alte cuvinte, au apărut multe substanțe suplimentare care ar fi trecut neobservate.

Este de așteptat ca o căutare mai largă să „prindă” mai multe tipuri de PFAS, însă autorii subliniază că trebuie actualizată înțelegerea asupra felului în care aceste substanțe pot influența dezvoltarea copilului înainte de naștere.

Faptul că diferențele dintre primul născut și copiii următori au dispărut odată cu folosirea tehnicii nețintite sugerează că severitatea problemei PFAS ar putea fi subestimată atunci când ne limităm la seturi restrânse de compuși.

„Studiul nostru ajută la evidențierea faptului că expunerea prenatală la PFAS este mai complexă și mai răspândită decât indicau cercetările anterioare”, spune Liu. „Avem nevoie de o imagine completă dacă vrem să protejăm sănătatea copiilor și să reducem riscurile de mediu evitabile.”

Unde se găsesc PFAS și de ce apar mereu înlocuitori

PFAS pot fi întâlnite într-o varietate mare de produse și materiale – de la ambalaje alimentare până la textile pentru mobilier. În timp ce unele țări impun restricții tot mai stricte asupra utilizării lor, apare frecvent o problemă practică: când un anumit tip de PFAS este scos din uz, el este adesea înlocuit cu un compus cu structură chimică asemănătoare.

Aceasta a fost una dintre motivațiile studiului: măsurarea expunerii prenatale la o gamă cât mai largă de compuși PFAS, inclusiv a celor care nu sunt încă suficient studiați sau nici măcar identificați complet în acest moment.

Ce se știe despre impactul PFAS asupra sănătății (și ce nu a măsurat acest studiu)

Rămân întrebări importante despre modul exact în care PFAS afectează sănătatea. Cercetarea de față nu a evaluat rezultate clinice sau indicatori de sănătate la copii, însă există un corp tot mai mare de dovezi care sugerează potențiale riscuri. În studii anterioare, PFAS au fost asociate, de exemplu, cu scăderea funcției renale și cu un risc crescut de cancer.

Anul trecut, un alt studiu a raportat o asociere între nivelurile de PFAS din sângele mamelor și diferențe în structura creierului la urmași. De asemenea, rezultate mai vechi au legat aceste substanțe de o creștere fetală redusă.

Ce urmează: monitorizare mai bună și prevenție în „ferestre sensibile” precum sarcina

Echipa intenționează să extindă folosirea acestei metode nețintite pentru a estima mai fidel nivelurile reale de expunere la „substanțe chimice veșnice” și pentru a urmări, în timp, dacă și cum se reflectă acestea în starea de sănătate.

„Deocamdată, această muncă contribuie la construirea bazei științifice”, spune Liu. „Ținta noastră este să avansăm spre identificare mai timpurie și prevenție, mai ales în intervale sensibile precum sarcina.”

Un pas practic important, în paralel cu cercetarea, este armonizarea monitorizării: testele limitate la liste scurte de PFAS pot oferi o imagine incompletă, ceea ce poate întârzia intervențiile de sănătate publică. O supraveghere mai largă a PFAS în sânge și în mediu (de pildă în apă) ar putea ajuta la estimări mai realiste ale riscului.

De asemenea, reducerea expunerii poate implica măsuri simple, dar consecvente, la nivel de sistem: control mai strict al surselor industriale, evaluarea înlocuitorilor „asemănători PFAS” înainte de utilizare pe scară largă și transparență mai bună privind compoziția materialelor care intră în contact cu alimentele sau cu mediul interior.

Cercetarea a fost publicată în revista „Știința mediului și tehnologie”.