Franța reia dialogul cu Rusia, iar Greenpeace protestează.

Greenpeace semnalează o creştere puternică a schimburilor dintre Franţa şi Rusia şi vrea să le oprească.

La Dunkerque, Greenpeace a aruncat o adevărată piatră în apă: sâmbătă, organizaţia a filmat încărcarea pe cargoul Mikhail Dudin a circa zece containere marcate ca „radioactive”. Nava a părăsit ţărmul Franţei şi se îndreaptă spre Sankt‑Petersburg, într-un circuit de comerţ nuclear între Franţa şi Rusia-un subiect extrem de sensibil în contextul războiului din Ucraina, care amplifică tensiunile dintre cele două state.

Potrivit ONG-ului, vasul navighează sub un pavilion de convenienţă din Panama şi transportă uraniu îmbogăţit. Practica nu este interzisă, însă Pauline Boyer, responsabilă de campania nucleară la Greenpeace Franţa, o consideră „imorală”.

Un savoir-faire unic au monde: reciclarea uraniului şi rolul Rosatom

Citată de AFP, Pauline Boyer susţine că Franţa ar trebui să îşi oprească contractele cu Rosatom, companie de stat rusă care, spune ea, ocupă de peste trei ani centrala nucleară ucraineană de la Zaporijjia.

În plan concret, EDF a semnat în 2018 un contract de aproximativ 800 de milioane de euro cu Tenex. Tenex este o filială a companiei ruse Rosatom şi se ocupă de reciclarea uraniului reprocesat. Rosatom ar deţine, de altfel, singurul amplasament din lume capabil să realizeze etapa de „stocare” a uraniului rezultat din reprocesare, pregătindu-l pentru reîmbogăţire. Această etapă poate fi făcută în Ţările de Jos sau în Rusia, conform BFM.

După reîmbogăţire, circa 10% din uraniul reîmbogăţit este trimis înapoi din Rusia către Franţa, unde ajunge să fie utilizat la centrala nucleară de la Cruas, în departamentul Ardèche. În comunicatul său, Greenpeace Franţa îi solicită în mod special preşedintelui Emmanuel Macron şi ministrului suveranităţii energetice, Roland Lescure, „să ceară ruperea contractelor de export şi import pentru uraniu îmbogăţit rusesc şi pentru uraniu natural din Kazahstan şi Uzbekistan care tranzitează prin Rosatom”.

Până în acest moment, cererea a rămas fără efect. Guvernul, EDF şi Orano nu au răspuns solicitărilor AFP.

Dincolo de reacţiile oficiale, Greenpeace mizează pe creşterea presiunii publice şi pe aducerea în prim-plan a unei realităţi incomode: Franţa ar depinde în totalitate de Rusia pentru a-şi „externaliza” uraniul provenit din reprocesare, într-un moment în care escaladarea tensiunilor este evidentă.

Pe fundal, această dependenţă ridică întrebări de politică energetică şi de securitate a aprovizionării: atunci când un segment critic al lanţului combustibilului nuclear este concentrat într-un număr mic de actori şi locaţii, orice şoc geopolitic poate deveni rapid un risc operaţional.

În acelaşi timp, episodul arată cum comerţul nuclear rămâne, în practică, puternic interconectat la nivel internaţional, chiar şi atunci când relaţiile diplomatice se degradează. Pentru o parte a societăţii civile, această contradicţie este tocmai motivul pentru care dosarul trebuie discutat deschis şi regândit.