Sari la conținut

Vânzările de carte în Portugalia în 2025: creștere în exemplare și în valoare, dar cu prudență

Tineri și adulți răsfoind cărți într-o librărie luminoasă cu rafturi pline și laptop deschis pe masă.

Între ianuarie și decembrie 2025, în Portugalia s-au vândut 14,8 milioane de cărți, potrivit datelor prezentate de Asociația Portugheză a Editorilor și Librarilor (APEL). Volumul este cu 6,9% mai mare decât în 2024, când au fost cumpărate 13,9 milioane de exemplare.

În termeni financiari, aceste vânzări au însumat 217,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă un avans de 7,6% față de anul anterior (203,7 milioane de euro). APEL amintește însă că ritmul de creștere al valorii pieței în 2024 a fost mai ridicat, de 8,8% (raportat la 2023).

APEL și GfK: semnale pozitive, dar „optimism moderat” în 2025

Cifrele sunt centralizate de GfK, o entitate independentă care auditează și contabilizează vânzările de carte pe parcursul anului. Într-un comunicat, APEL subliniază că indicatorii „arată o evoluție pozitivă comparativ cu 2024”, însă trebuie interpretați „cu prudență și optimism moderat”.

Motivul principal invocat este că o parte importantă a creșterii se leagă de performanța excepțională a unei categorii specifice: cărți mandala și cărți de colorat pentru copii. Asociația precizează că această tendință a fost vizibilă pe tot parcursul anului 2025 și a influențat puternic vânzările, fără ca acest lucru să însemne neapărat o creștere structurală a lecturii sau apariția unui număr semnificativ de noi cititori.

Președintele APEL, Miguel Pauseiro, citat în același comunicat, avertizează că este „esențial să nu se confunde creșterea ciclică cu cea structurală”, deoarece avansul pieței „nu se traduce automat” într-o creștere a lecturii sau a alfabetizării.

Structura vânzărilor pe gen: copii/adolescenți în urcare, non-ficțiunea în recul

APEL indică faptul că, analizând distribuția pe genuri în funcție de exemplarele vândute, singura categorie cu o creștere relevantă a fost segmentul pentru copii și tineri/adolescenți, care a urcat de la 34,5% în 2024 la 36,3% în 2025.

Pe locul al doilea se află ficțiunea, care a rămas practic stabilă: 33,6% cotă din vânzări, față de 33,3% în 2024.

La final, non-ficțiunea a reprezentat 26,8% din exemplarele vândute, în scădere comparativ cu 2024, când ajungea la 29,2%.

Gen Pondere în 2024 Pondere în 2025
Cărți pentru copii și tineri/adolescenți 34,5% 36,3%
Ficțiune 33,3% 33,6%
Non-ficțiune 29,2% 26,8%

Prețul mediu al cărții și inflația: editorii absorb din costuri

În 2025, prețul mediu al unei cărți a crescut cu 0,6%, ajungând la 14,66 euro, de la 14,59 euro în 2024 (după o majorare de 2,7% în anul anterior).

APEL evidențiază că această creștere este „clar sub” rata estimată a inflației pentru perioada analizată, situată în jurul a 2,3%. Din această diferență, asociația trage concluzia că editurile continuă să preia o parte importantă a scumpirilor legate de producție, logistică și materii prime, într-un „efort” de a se asigura că prețul nu devine o barieră pentru accesul la lectură și cunoaștere.

Canale de vânzare: stabilitate, cu librăriile în prim-plan

Datele GfK arată că evoluția pieței s-a produs într-un context de stabilitate a principalelor canale de vânzare. Librăriile și alte puncte specializate au concentrat 69,8% din totalul cărților vândute și au reprezentat aproximativ 78,5% din valoarea totală a pieței. Restul vânzărilor a fost realizat prin hipermarketuri.

În 2025 au fost vândute aproape 15.000 de titluri noi.

Provocarea pe termen lung: transformarea creșterii în obiceiuri de lectură

Miguel Pauseiro insistă că îmbunătățirea indicatorilor trebuie privită „cu responsabilitate și cu o viziune pe termen lung”. În opinia sa, miza reală este ca aceste semne de creștere să fie convertite într-o consolidare constantă a obiceiurilor de lectură, în special în rândul copiilor și tinerilor, astfel încât cartea să rămână un element central în dezvoltarea culturală, educațională și socială a țării.

Un aspect important, în această logică, este ca analiza vânzărilor să fie dublată de o monitorizare mai amplă a comportamentelor de lectură: nu doar ce se cumpără, ci și ce se citește efectiv, în ce contexte (școală, familie, bibliotecă) și cu ce regularitate. O astfel de perspectivă ar ajuta la diferențierea mai clară între un vârf conjunctural al unei categorii (precum cărțile mandala și de colorat) și o schimbare durabilă a relației publicului cu lectura.

La fel de relevantă este conectarea pieței de carte la ecosistemul educațional: programele de lectură în școli, formarea deprinderilor de înțelegere a textului și colaborarea dintre profesori, părinți, bibliotecari și librari pot amplifica efectele pozitive ale vânzărilor. Fără aceste punți, creșterea de piață riscă să rămână doar un indicator comercial, nu și unul de impact cultural.

Politici publice susținute de APEL: acces, librării, biblioteci și valorizarea editării

În acest context, APEL pledează pentru continuitatea politicilor publice care facilitează accesul la carte, sprijină rețeaua de librării, consolidează bibliotecile și valorizează activitatea editorială, astfel încât „creșterea pieței să se traducă efectiv într-o creștere susținută a alfabetizării”.

Comentarii

Încă nu există comentarii. Fii primul!

Lasă un comentariu