Rezerve strategice de petrol: membrii AIE, inclusiv Franța, eliberează cel mai mare stoc din istorie.

Pe 28 februarie, Israelul și Statele Unite au început operațiuni militare comune împotriva Iranului. Așa cum era de anticipat, efectele asupra rutelor maritime au fost uriașe: strâmtoarea Ormuz, un coridor naval dintre Iran și Peninsula Arabică, este în prezent aproape blocată. Zona a fost chiar minată, ceea ce face navigația extrem de periculoasă.

Problema este că acest punct de trecere este esențial pentru economia mondială. În 2025, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse rafinate tranzitau zilnic strâmtoarea Ormuz, adică în jur de 25% din întregul comerț maritim mondial cu petrol. În plus, posibilitățile de ocolire a strâmtorii sunt foarte limitate.

Ca urmare, volumele exportate au coborât acum la sub 10% din nivelurile de dinaintea conflictului. Operatorii din regiune sunt obligați să reducă sau chiar să oprească producția. Criza petrolieră rezultată este, potrivit mai multor firme specializate de analiză, cea mai mare din istorie.

Decizia AIE privind rezervele strategice: un gest fără precedent

În acest context, Agenția Internațională a Energiei (AIE) a luat o hotărâre considerată istorică. Creată în 1974, după șocul petrolier declanșat de embargoul arab, organizația reunește astăzi 32 de state membre, inclusiv Franța. Misiunea sa este să consolideze securitatea energetică la nivel global, iar unul dintre instrumentele-cheie este reprezentat de rezervele strategice deținute de membri, care însumează peste 1,2 miliarde de barili.

Miercuri, 11 martie, la finalul unei reuniuni extraordinare, toate cele 32 de țări au votat în unanimitate eliberarea pe piețe a 400 de milioane de barili. Este a șasea oară în istoria AIE când se declanșează o astfel de acțiune colectivă, însă niciodată la o asemenea scară. Intervenții anterioare au avut loc în 1991, 2005, 2011, iar apoi de două ori în 2022.

În marja unei reuniuni a G7, Emmanuel Macron a explicat că această cantitate ar echivala cu „aproximativ 20 de zile de ieșiri de barili din strâmtoarea Ormuz”. Tot el a precizat că Franța va elibera 14,5 milioane de barili din propriile rezerve naționale. Președintele a cerut, de asemenea, partenerilor din G7 să se coordoneze pentru a „restabili clar libertatea de navigație” în strâmtoare. Ca element de context, Franța a trimis portavionul Charles-de-Gaulle pentru a securiza zona.

Volatilitate extremă a cotațiilor și efectul asupra kerosenului

Pe piață, prețurile rămân deosebit de instabile: barilul de Brent a urcat până aproape de 120 de dolari la începutul săptămânii, înainte de a reveni în jurul a 90 de dolari. Această volatilitate se transmite direct către kerosen, ceea ce poate genera efecte serioase pentru sectorul aerian.

Dincolo de impactul imediat asupra prețurilor, o eliberare masivă din rezervele strategice are și un rol practic: să atenueze temporar deficitul de ofertă și să câștige timp pentru reorganizarea fluxurilor logistice. În termeni concreți, „barilii” scoși pe piață provin din stocuri publice gestionate la nivel național; pentru orientare, un baril înseamnă aproximativ 159 de litri.

În paralel, companiile care depind de combustibili (în special aviația) pot încerca să limiteze șocul prin ajustarea rutelor, prin politici de acoperire a riscului (hedging) și prin optimizarea consumului. Totuși, atâta timp cât strâmtoarea Ormuz rămâne aproape paralizată, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra costurilor energetice rămâne ridicată, iar efectele se pot propaga rapid în întreaga economie.